Respirația abdominală: ce este, cum se face și care sunt avantajele acesteia


După cum probabil știți deja, respirația este unul dintre cele mai importante și vitale acte pe care le facem zilnic și complet automat.

Rareori, însă, respirația noastră este constantă și omogenă. Într-adevăr, respirația se modifică adesea în tipar și ritm în diferite momente ale zilei și în diferite stări emoționale. Și astfel, putem suspina alternativ cu anxietate și tensiune, gâfâim de oboseală, ne ținem respirația în frică și groază.

De asemenea, rețineți că respirația este unul dintre puținele procese corporale care pot fi voluntare sau involuntare . De fapt, respirația se poate întâmpla automat, fără să ne gândim la asta, sau o putem modifica în mod conștient și în voie.

Datorită acestei relații unice dintre gândirea noastră și procesele corporale, tiparul nostru de respirație poate juca un rol decisiv în a ne asigura (sau nu) o bunăstare mai bună.

Utilizați respirația pentru a controla stresul

Respirația este unul dintre cei mai sensibili indicatori sau semne de avertizare ale stresului, deoarece este o legătură vitală între mintea și corpul nostru. Prin creșterea conștientă a conștientizării respirației noastre și prin practicarea exercițiilor de respirație, este posibil să ne îmbunătățim sentimentul de bunăstare , să ne reducem nivelul de stres și să contribuim la crearea interconexiunii dintre minte și corp.

Care sunt tipurile de respirație

Există două tipuri principale de respirație: respirația toracică și respirația abdominală (sau diafragmatică).

În ceea ce privește respirația toracică, o putem defini bine ca un tip de respirație care se caracterizează printr-o mișcare în sus și în exterior a toracelui. Este tipul de respirație cel mai frecvent întâlnit în timpul exercițiilor viguroase sau în situații de urgență.

În respirația abdominală , totuși, diafragma este cea care joacă un rol central. Diafragma este un mușchi în formă de cupolă, care ne separă pieptul de abdomen. Când respirăm, diafragma se strânge, se aplatizează și se mișcă în jos, atragând aer în plămâni. Pe măsură ce diafragma se mișcă în jos, împinge conținutul abdominal în jos, forțând „scăderea” abdominală. Când expirăm, diafragma se relaxează, aerul iese din plămâni și peretele abdominal se aplatizează.

Acest tip de respirație are două efecte importante asupra organismului.

Beneficiile respirației abdominale

În primul rând, respirația abdominală este în sine relaxantă în comparație cu respirația de urgență, respirația toracică, care este o parte integrantă a răspunsului „luptă sau fugă” la o situație stresantă.

În al doilea rând, respirația abdominală este respirația tipică proceselor de regenerare, cum se întâmplă atunci când doarme, digerați alimente sau corpul se află într-o situație „liniștită”.

Respirația abdominală (diafragmatică) este așadar cea mai eficientă și relaxată modalitate de a introduce aer în plămâni. Respirația prea rapidă, prea profundă sau neregulată poate provoca de fapt simptome neplăcute precum amețeli, leșin, dureri de cap, tulburări de vedere, furnicături, dureri în piept, palpitații, suspine, căscat. De obicei, poate deveni o cauză de anxietate.

Cum să te obișnuiești cu respirația abdominală

Pentru a face respirație abdominală este posibil să efectuați câteva exerciții utile.

Mai întâi, încearcă să găsești o cameră liniștită în care să fii nederanjat timp de aproximativ 10 – 15 minute.

Apoi, întinde-te pe pat sau pe podea cu o pernă sub genunchi. Îndepărtați orice îmbrăcăminte și pantofi strâmți. Petreceți câteva momente pentru a vă calma și apoi închideți ochii, întindeți picioarele ținându-le ușor depărtate unele de altele și verificați dacă capul, gâtul și coloana vertebrală sunt în linie dreaptă.

În acest moment, începeți să vă concentrați atenția asupra respirației. Nu încercați să vă schimbați respirația, cel puțin pentru moment, ci doar deveniți conștienți de cât de repede sau de încet respiri, indiferent dacă respiri cu pieptul sau cu diafragma.

În special, încercați să observați dacă există spații sau pauze între inspirație și expirație. Apoi, puneți o mână pe piept și o mână pe abdomen chiar sub cutia toracică. Relaxează-ți umerii și mâinile. Pe măsură ce inhalați, lăsați abdomenul să se ridice, iar pe măsură ce inhalați, lăsați abdomenul să se aplatizeze. În schimb, ar trebui să existe puțină sau deloc mișcare în piept.

Acordați-vă puțin timp pentru a intra într-un ritm de respirație regulat. Poate fi util să vă imaginați că, în timp ce inspirați, desenați o jumătate de cerc cu respirația în jurul corpului, iar pe măsură ce expirați, completați cealaltă jumătate a cercului.

Lasă-ți respirația să devină ușoară și regulată. Acum, încetiniți-vă respirația și deveniți conștienți că puteți respira ușor și ușor. Dacă distragerile, gândurile sau grijile vin în minte, lăsați-le să vină și apoi readuceți-vă atenția asupra respirației.

Când sunteți gata să terminați acest exercițiu, respirați mai adânc câteva respirații. Faceți o mișcare în degetele de la mâini și de la picioare, deschideți încet ochii și întoarceți-vă pe o parte înainte de a vă așeza ușor.